În limba română contemporană au pătruns, mai ales prin intermediul mass-mediei, o mulțime de neologisme, în special din engleză, care, în funcție de vechimea lor în limbă, au fost adaptate mai mult sau mai puțin regulilor limbii noastre. Există, de asemenea, un limbaj „specializat” al mediului virtual, în interiorul căruia fiecare se descurcă, de multe ori, „după ureche”.
De exemplu, prepozițiile englezești off/on – off-line/on-line (scrise și offline/online, pronunțate [oflain]/[onlain])/Turn off/on your internet connection/Get off the internet etc. – indică starea de fi deconectat/conectat la o rețea sau la un sistem de comunicatie.
În acest context al lumii virtuale, se pare că mulți au uitat de românescul of – o interjecție (cu pluralul ofuri), care poate să exprime: a) durere, amărăciune, regret; deznădejde; necaz, ciudă; b) scârbă, dezgust; c) admirație, entuziasm; d) o dorință, o rugăminte; e) mirare, surprindere (DEX). Spun că au „uitat”, pentru că, frecvent, se folosește ortografierea cu un –f, în locul lui off, o structură de felul of-line (cu un singur –f) neavând sens.
Așadar, chiar dacă prepoziția englezească off nu apare în dicționarul limbii române, aceasta este tolerată în limbajul specializat (din informatică) și nu trebuie confundată, în scriere, cu interjecția of, pentru că rezultatul ar fi un fel de „struțo-camilă”, cu iz autohton. Se poate spune/scrie, de exemplu: „Of, prietenii mei sunt, la ora aceasta, off-line!”
În limba română, confuziile între off și ofuri pot apărea datorită influențelor limbii engleze și a asemănării fonetice. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că „off” este un termen preluat din engleză, folosit adesea în contexte informale pentru a indica dezactivarea sau oprirea (ex. „Turn the lights off”). Pe de altă parte, „ofuri” nu constituie o formă standard recunoscută în limba română și poate fi considerată o eroare de exprimare.
- Utilizarea corectă: „Am uitat să dau telefonul pe silent (sau off).”
- Forma incorectă: „Am o mulțime de ofuri de rezolvat.” (în acest context, ar trebui să înlocuiești cu un termen adecvat în limba română, cum ar fi „probleme” sau „griji”).
Pentru a îmbunătăți calitatea exprimării și a evita greșelile, încurajăm citirea regulată și consultarea dicționarelor atunci când întâmpinați termeni necunoscuți sau împrumutați din alte limbi. De asemenea, participarea la cursuri de limba română sau sesiunile de întrebări și răspunsuri cu experți în lingvistică poate fi de mare ajutor.
Pentru a extinde înțelegerea diferențelor dintre termenii complicati, te invităm să explorezi articolul nostru despre cum este corect: niciun sau nici un?. Acesta îți va oferi o perspectivă mai clară asupra modului corect de utilizare a cuvintelor în diferite contexte.
