Biserica este amplasată lângă şoseaua naţională Baia Mare-Sighet, fiind împrejmuită cu un gard din piatră care datează din anul 1806, ceea ce atestă cifrele înscrise pe una dintre pietrele zidului, acoperit cu şindrilă.
În antreul bisericii, este o inscripţie pictată în anul 1960, cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din Focşani.
Sanctuarul începe cu un arc, apoi urmează boltitura în semi-cupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund.
Altarul este despărţit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în acelaşi an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groşi.
Înainte de acesta, a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Judeţean în anul 1974, reţinând drept amintire icoane care reprezintă Sfînta Treime, pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraş Istrate cu soţia Dotye şi cu familia Domniei sale Aximie şi Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veşnică. Anul Domnului 1802.”
Turnul înalt de peste 38 m domină aşezarea satului, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnuleţe în stil maramureşan.
Pînă în anul 1971, pardoseala era din cherestea de stejar, când a fost schimbată cu alta din mozaic.
Aceasta fiind una dintre cele mai frumoase biserici din piatră cu mare vechime şi arhitectură excepţională, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971.
Între anii 2003-2007, s-au efectuat ample lucrări de reparaţii capitale, înlocuindu-se acoperişul care a fost placat cu tablă de cupru şi refăcîndu-se integral gardul de împrejmuire.
Biserica a fost târnosită în anul 1964, iunie ziua 22 de către Episcopul Valerian al Oradei. Înmulţindu-se numărul de credincioşi, biserica monument-istoric a devenit neîncăpătoare. Drept urmare, în anul 1990, corporaţiunile parohiale au hotărât ridicarea unui locaş nou.
Piatra de temelie a fost sfinţită de către Preasfințitul Arhiepiscop Justinian în data de 12 august 1990. Lucrările de construcţie s-au realizat prin jertfelnicia credincioşilor ortodocşi din Tăuţii de Sus, cu sprijinul financiar primit prin subvenţie de la Bugetul de Stat, de la Consiliul Judeţean Maramureş, de la unităţile industriale din localitate şi de la diferite firme particulare.
Pictura în tehnică fresco, precum şi icoanele din catapeteasmă au fost executate de către pictorii bisericeşti Mariana şi Ioan Botiş, între anii 2001-2008. Catapeteasma, amvonul, scaunul arhieresc şi pangarul s-au realizat din stejar masiv, de către sculptorul Dunca Gheorghe din Satu Nou de Sus.
Lucrările de pardoseală în granit au fost executate între anii 2009-2010, mobilierul de stejar din naosul bisericii a fost executat de către meşterul Giurgiu Ioan din Vadu Izei, iar cel din balcoane, de către meşterul Bumb Sabin din Tăuţii de Sus.
Atât lucrările de construcţie cât şi cele de pictură bisericească, precum şi lucrările de amenajare exterioară şi interioară s-au desfăşurat sub supravegherea şi cu purtarea de grijă a preotului paroh Dr. Vasile Augustin, Vicar Eparhial, care slujeşte în această parohie, începând cu data de 1 mai 1984.
