Contrariile se atrag! – spun oamenii adesea, referindu-se la faptul că persoane cu trăsături, comportamente, niveluri de educaţie, hobby-uri, obiceiuri, preferinţe, gusturi sau interese diferite sunt atrase de calitățile sau perspectivele aduse într-o relație (de dragoste sau de prietenie) de un partener diferit. Uneori, această dinamică poate completa și echilibra “parteneriatul”.

Totuși, există multe alte cazuri în care oamenii cu trăsături similare sau interese comune se atrag, astfel încât această zicere – “Contrariile se atrag” – a rămas mereu într-o zonă de incertitudine, fiecare încercând să găsească argumente pro sau contra, în funcţie de propria experienţă de viaţă.

Contrariile se atrag? – studii recente răspund la această întrebare

Contrariile se atrag?
Contrariile se atrag?

Dacă expresia “Contrariile se atrag” a intrat în mentalul colectiv şi s-a conservat de-a lungul timpului, fără a se pune în discuţie, la modul serios, valoarea de adevăr a acesteia, problema abordării psihologice şi sociologice, cu mijloacele cercetării ştiinţifice, este o preocupare recentă.

Mai multe studii din epoca modernă susţin, la unison, că aproape toate dovezile/ experimentele sugerează că afirmaţia “Contrariile se atrag” este doar un mit, că rareori se întâmplă acest lucru.

Psihologul Donn Byrne este unul dintre primii care a studiat impactul asemănării asupra stadiilor incipiente ale relațiilor. Pentru a face acest lucru, a dezvoltat o metodă cunoscută sub numele de “tehnica străinului fantomă”.

Procedura presupune completarea de către participanţii la experiment a unui chestionar referitor la atitudinile/ opiniile lor pe o varietate de subiecte. În continuare, subiecţii participă la o fază de “percepție a persoanei”, în care evaluează o persoană (inexistentă) pe baza răspunsurilor la același chestionar.

Donn Byrne a manipulat gradul de similitudine dintre persoanele implicate in experiment și “străinul fantomă”, rezultatele arătând că participanții au raportat că se simt mai atrași de oamenii care au atitudini similare cu ale lor. De fapt, cu cât gradul de similitudine este mai mare, cu atât atracția este mai puternică.

Pentru a explica descoperirile sale, Byrne a susținut că majoritatea dintre noi avem nevoie de o viziune logică și consecventă asupra lumii. Tindem să favorizăm ideile și credințele care susțin și întăresc această consecvență. Oamenii care sunt de acord cu noi ne validează atitudinile și astfel satisfac această nevoie, în timp ce aceia care nu sunt de acord cu noi tind să stimuleze sentimente negative – anxietate, confuzie și poate chiar furie – care, în timp, duc la repulsie.

O meta-analiză care demontează afirmaţia “contrariile se atrag”

Dacă Donn Byrne a fost primul psiholog care a a abordat în manieră ştiinţifică afirmaţia “contrariile se atrag”, emiţând ipoteaza că “un străin despre care se știe că are atitudini similare cu ale noastre este mai plăcut decât un străin cu atitudini diferite şi, instinctiv, este considerat a fi mai inteligent, mai bine informat, mai moral și mai bun”, făcând şi experimente în acest sens, o meta-analiză a fost publicată recent, ajungând la aceeaşi concluzie – “contrariile se atrag” este doar un mit.

Au fost analizate datele din alte 199 de studii recente, care au implicat chestionare la care au răspuns peste 8 milioane de cupluri căsătorite, cupluri logodite, co-părinți și parteneri de conviețuire. Toate erau parteneriate bărbați-femei și majoritatea locuiau în SUA sau Europa.

Au fost examinate corelaţii pentru 22 de trăsături studiate în mod obișnuit de psihologi, sociologi și alți cercetători, incluzând IQ-ul, religiozitatea, depresia, valorile morale, politice etc., precum și cinci mari trăsături de personalitate – deschidere, extraversie, conștiinciozitate, agreabilitate și nevrotism. Au fost incluse și trăsături fizice, precum înălțimea și greutatea.

A doua parte a meta-analizei a examinat corelațiile dintre parteneri folosind date de la Biobank, din Marea Britanie, o bază de date biomedicală și o resursă de cercetare care conține informații detaliate despre sănătate și genetică de la aproximativ 500 000 de participanți voluntari din Marea Britanie. Acest studiu a examinat un total de 133 de trăsături ale partenerilor de sex opus, dintre care unele s-au suprapus cu primul studiu.

Majoritatea datelor (peste 80%) au relevat “dovezi larg răspândite de corelare pozitivă” pentru majoritatea trăsăturilor. De exemplu, oamenii cu medii educaționale similare, cu vârste, cu trăsături, mentalităţi, cu obiective comune, tind să fie în relații unul cu celălalt.

Efectul de similitudine – “una dintre cele mai bune generalizări din psihologia socială”

De fapt, ideea că suntem mai atrași de persoane care seamănă cu noi pare să fie frecvent validată de realitate. O altă analiză a 313 studii, cu peste 35 000 de participanți, a unei echipe de la Universitatea din Colorado, a constatat că similitudinea a fost un predictor puternic al atracției în stadiile incipiente ale unei relații – şi nu a găsit nicio dovadă că, aşa cum se credea, contrariile se atrag. Relația este atât de puternică încât unii psihologi chiar au proclamat efectul de similitudine drept “una dintre cele mai bune generalizări din psihologia socială”.

Citește și:  Detoxifierea organismului primăvara – pentru o sănătate de fier şi vitalitate maximă

Explicaţiile pentru o astfel de realitate sunt multiple. Psihologii spun că ar putea fi “avantajos” din punct de vedere evolutiv sau o consecinţă a stratificării sociale – de-a lungul timpului, grupuri similare de oameni (cu preocupări, interese, comportamente etc. asemănătoare) s-au concentrat în anumite spaţii geografice, profesii, făcând posibilă apropierea dintre aceştia. În astfel de cazuri, oameni cu trăsături asemănătoare s-ar putea alege unul pe altul (“împerechere asortativă”) nu dintr-o preferință pentru similitudine în sine, ci pentru că își doresc un partener cu care să rezoneze.

“Păsările cu pene se îngrămădesc împreună”…

Pentru a exprima metaforic faptul că nu “contrariile se atrag”, ci dimpotrivă, cei care prezintă similitudini, psihologii apelează adesea la o veche zicere englezească – “Birds of a feather flock together” (“Păsările cu pene se îngrămădesc împreună”, referitor la faptul că diversele specii de păsări zboară, îşi caută hrană sau se apăra de prădători în stoluri) sau, într-o traducere echivalentă, “Cine se aseamănă se adună”.

Studiile actuale au mai relevat că persoanele care se întâlnesc online arată că zicerea “contrariile se atrag” este mai depăşită ca oricând. Aceste persoane sunt mai predispuse să contacteze și să răspundă altora care au medii educaționale, convingeri, valori similare cu ale lor și o vârstă apropiată. Relațiile bazate pe un “teren” comun pot apărea atunci când oamenii cresc în aceeași zonă, socializează cu un grup restrâns de prieteni sau devin mai asemănători cu cât petrec mai mult timp împreună.

“Contrariile se atrag” versus similaritatea – avantaje şi dezavantaje

Arthur Aron, profesor de psihologie la Universitatea de Stat din New York, cunoscut pentru “modelul de autoexpansiune al motivației în relațiile apropiate”, spune că “una dintre motivațiile pe care oamenii le au pentru a forma relații cu persoane asemănătoare lor este auto-expansiunea/ expansiunea sinelui sau creșterea și dezvoltarea personală”.

Aşadar, spune acesta, toate cercetările actuale arată că “opușii nu se atrag aproape niciodată și este mult mai bine să te concentrezi pe oameni care au calități și atitudini similare cu ale tale, dar care oferă un anumit potențial de autoexpansiune”.

Pe de altă parte, susţin autorii diverselor studii, nu trebuie respinsă categoric ideea că oamenii cu valori și opinii polarizate (“contrariile”) nu vor găsi succesul împreună. Se întâmplă și pot exista beneficii ale dezacordului sau chiar ale opoziției fundamentale, cum ar fi: posibilitatea de a învăţa de la celălalt, de a ieşi din anumite stereotipii, de a învăţa să faci compromisuri, de a ieşi din zona de confort etc.

Pot exista probleme în cazul “contrariilor”, de felul: mai mult efort și comunicare pentru a ajunge la consens, conflicte frecvente, dificultatea de a găsi “teren” comun pe termen lung, lupte pentru putere, o dinamică dezechilibrată sau nemulțumire generală, ceea ce nu înseamnă că toate acestea vor deveni obstacole insurmontabile, doar că necesită un mai mare consum de energie şi voinţă.

Avantajele similarităţii

Contrariile se atrag?
Contrariile se atrag?

Relaţia cu o persoană similară ţie, spune psihologul Arthur Aron, care îți împărtășește convingerile de bază, poate fi un sprijin important în suișurile și coborâșurile vieții, care este, până la urmă, un aspect mai important decât să găsești pe cineva care te provoacă mereu, în toate modurile posibile.

Apoi, calitățile individuale ale cuiva funcționează mai bine şi într-un mod mai natural alături de o persoană asemănătoare, iar potenţialele conflicte pot fi abordate în mod respectuos și eficient. În general, asemănarea ne face să ne simțim confortabil și poate face ca partenerul nostru să pară mai demn de încredere. “Asemănător” nu înseamnă neapărat că ești identic cu celălalt din toate punctele de vedere și că ești de acord cu toate – ci că, mai degrabă, ești aliniat acolo unde contează.

Aşadar, mecanismele care stau la baza legăturii similaritate – atracție sunt încă subiecte discutabile de cercetare în psihologia socială şi studiile mai subliniază că, și în situațiile în care simțim că avem de ales în privința relațiilor noastre, pot exista resorturi care funcţionează în “culise” şi de care nu suntem pe deplin conștienți şi că realitatea este adeseori mai imprevizibilă decât ne putem imagina. “Contrariile se atrag?” sau “Cine se aseamănă se adună?” – răspunsul este, probabil, în mare măsură, dincolo de studii şi experimente, subiectiv.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.