Munţii Banatului – munţi cu creste domoale, înălţimi mici, cu formaţiuni naturale (puţin întâlnite în alte părţi muntoase din ţară), chei naturale, cu peşteri, ochiuri de apă, izbucniri din stânci, râuri reci vara, cascade, plante care se găsesc şi în ţările Mediteranei, au multe lacuri de acumulare făcute de om. În bazinul râului Caras, sunt şase lacuri artificiale, două la obârşia Carasului, două la obârşia pârâului Dognecea şi alte două la Valea Oraviței. Munţii Banatului cuprind câteva grupe muntoase: Munţii Semenic, Munţii Dognecei şi Munţii Aninei – cu diferite lacuri de acumulare.

 

Munţii Semenic – o primă grupă muntoasă din Munţii Banatului

Lacul Buhui este situat la cumpăna de ape dintre bazinul Carasului şi bazinul Minișului, la alt. de 640 m, are formă alungită, multe golfuri, este lung de 1200 m şi lat max. de 300 m. Un baraj construit din pământ, ulterior căptuşit cu ciment, a format un lac de acumulare de 750 mii m³. De aici, o galerie duce la minele Anina, pentru a o alimenta cu apă. Lacul este înconjurat de pădure de brad şi fag. Lacul a fost populat cu boiştean, crap, caras și păstrăv. Pescuitul se face printr-un izbuc carstic ce îşi revarsă apele în cascade. Pe drumul spre Şaua Cuptoare, peste pârâul Certej, se ajunge la peştera Buhui (una dintre cele mai mari şi mai frumoase peşteri din Munţii Banatului), la 600 m alt., lungă de 2 km, drenată de un pârâu subteran cu cascade şi galerii (largi sau strâmte) care urcă şi coboară. În peşteră, se intră prin trei intrări pe Certej în amonte, prin dolina (Şaua Cuptoare) în centru, grota Buhui (din aval). De la Reşita, pe Valea Bârzavei, trecând pe la Văliug, păstrăvăria Semenic, se ajunge la lac, după 62 km de drum pitoresc. De la Anima, la Lacul Marghitaș sunt 19 km.

Lacul Marghitaș este situat pe pârâul Buhui, în aval de Lacul Buhui, la 545 m alt. Lacul este lung de 400 m, lat de 100 m, adânc de max. 6 m, un volum de apă de 200 mii m³ şi o suprafaţă de 4 ha. Este format în spatele unui baraj de beton înalt de 7 m, lung de 30 m, lat de 1,5 m. Lacul este plin de vegetaţie acvatică. Mai jos de lac, pârâul Buhui intră în chei, până la unirea acestuia cu râul Caras, cu Cheile Carasului – rezervaţie naturală plină de peşteri: Peştera Comarnicului şi Popovățului, monumente naturale foarte interesante. Pe Valea Bârzavei este staţiunea climaterică Semenic şi trei lacuri de acumulare (unde se practică pescuitul).

Lacul Gazna a apărut în peisajul Semenicului în anul 1953, la alt. de 610 m, prin barajul construit la intrarea Bârzavei în comuna Văliug. Lacul impresionează prin lungimea sa de 2500 m, lăţimea de 125 m, suprafaţa de 66 ha, adâncimea max. de 40 m şi un volum de apă de 10 mil m³ apă. A fost construit în scop hidroenergetic, alimentând uzina Crăinicel şi oraşul Reşita. Pescuitul în perioada mai-septembrie se face pe bază de autorizaţie. Malurile lacului au păduri de fag, amestec de brad, lângă baraj este o plantaţie de pin. La coada lacului este staţiunea Crivaia. Până la lac, se ajunge de la Văliug, prin comuna Cuptoarele, fie prin Valea Bârzavei pe la Lacul Breazova, comuna Văliug.

Lacul Văliug (denumit Breazova) este situat pe râul Bârzava la 3 km de comuna Văliug, la alt. de 500 m. S-a format în spatele a două baraje din beton, unul creat pe firul principal al văii, lung de 90 m şi al doilea pentru apa pentru oraşul Reşita. Este situat într-o pădure de fag şi puţini pini. Accesul la lac se face pe drumul judeţean Reșița-Văliug, paralel cu Valea Bârzavei, prin comuna Cuptoare şi se coboară 3 km până la lac.

Lacul Secu este al treilea lac de acumulare de pe râul Bârzava (din 1964), denumit şi Podu-Secu, a fost construit pentru a alimenta cu apă oraşul Reşița. Este la 350 m alt., se înalţă în spatele unui baraj de beton, este lung de 6 km, are suprafaţa de 105 ha şi volumul de apă de 8 mil m³. Fiind aproape de oraşul Reşița (la 6 km), lacul a devenit o adevărată staţiune climaterică. La distanţă de 13 km, se află Șura Ortacilor (un restaurant cu specific local).

Lacul Trei Ape este situat într-un frumos peisaj al Semenicului, la alt. de 850 m, în Depresiunea Gărâna. Este alimentat de trei izvoare (de unde şi numele de Trei Ape): Brebu (2 km), Grădiştea (3 km) şi Semenic (4 km). Lacul a fost construit în anul 1971 printr-un baraj de ciment și are forma unui trifoi. Are suprafaţa de 53 ha şi este adânc de 30 m la baraj. În anul 1976, pe malul stâng al lacului s-au construit câteva vile şi un hotel pentru o staţiune climaterică în acest loc, pentru sporturi de iarnă şi vară, în apropierea a două frumoase localităţi cu populaţie germană, Gărâna şi Brebu Nou. La lac, se ajunge pe drumul modernizat Slatina-Timiş, Brebu Nou (21 km), iar de la lac, prin localitatea Gărâna (25 km), se ajunge la Muntele Semenic după încă 8 km sau pe la Lacul Gazna în staţiunea Crivaia.

 

Munţii Dognecei – o altă grupă muntoasă din Munţii Banatului

Lacul Ferendia (Amelia) este ultimul lac de acumulare din bazinul Bârzavei, situat în Munţii Dognecei, pe pârâul Moraviţa, mai sus de localitatea Ocna de Fier, la 265 m alt. Apa lacului se folosea în secolul trecut la spălarea și sortarea minereului de fier, transportat apoi la furnalele din Bocşa. Lacul s-a format în spatele unui baraj din zidărie de piatră înalt de 8 m, are o suprafaţă de 0,50 ha, o adâncime de 5 m, colmatat spre coada lacului pe o lungime de 100 m. Lacul este alimentat cu apă de pârâul Ogaşul Ferendia afluent al Moraviței. Este înconjurat de păduri de fag şi carpen, are apă populată cu crap şi caras. Se ajunge la lac pe drumul Bocșa-Ocna de Fier (7 km) şi de la Reşita spre Bocşa (25 km) şi până la lac (total de 34 km).

La obârşia pârâului Dognecea sunt două lacuri de baraj, în pădure, la 465 m alt. Lacul Mic este sub formă lunguiaţă, alimentat de pârâul Cauna Mică şi se varsă, prin pârâu, spre Lacul Mare. Are lungimea de 460 m, lăţime max. de 65 m, suprafaţa de 2,30 ha, adâncimea maximă 10 m. Pe fundul lacului, este un strat gros de 4 m, de mâl. S-a format în spatele unui baraj zidit din piatră, construit în anul 1750. Este înconjurat de păduri de carpen şi fag, pe apa sa sunt nuferi, iar pe margini sălcii şi brădiş. Accesul la lac se face cu mijloace de transport auto, de la Reşita, la Dognecea (14 km).

Lacul Mare Dognecea (sau Lacul La Zid) s-a format pe pârâul Dognecea, în amonte de comuna Dognecea, la alt. de 400 m aval de Lacul Mic Dognecea. Lacul este lung de 760 m, lat de 200 m, are o suprafaţă de 6,20 ha şi este adânc de 9 m. În anul 1971, lacul a fost curăţat de nămol, iar barajul a fost refăcut. Apoi, după umplere, a fost populat cu specii de peşti. De la Reşita, la Dognecea se ajunge la Lacul Mare Dognecea după 16 km.

 

Munţii Aninei – a treia grupă muntoasă din Munţii Banatului

În amonte de oraşul Oraviţa, pe Valea Oraviței, între localităţile Oraviţa, Steierdorf, Lablaniţa sunt două lacuri: Lacul Mic Oraviţa şi Lacul Mare Oraviţa. Lacul Mic Oraviţa este lung de 130 m, lat de 70 m, situat la alt. de 285 m, are o suprafaţă de 0,80 ha şi este adânc la baraj de cca. 10 m. Lacul Mare Oraviţa este lung de 130 m, lat de 100 m, situat la alt. de 315 m şi are o suprafaţă de 1 ha. La baraj, este adânc de 12 m, în rest, este adânc doar de 4 m (datorită stratului de calmatare). Este alimentat de râul Oraviţa şi alimentează cu apă oraşul Oraviţa. A fost refăcut (el fiind construit în anul 1888) şi pe ţărmul său s-a făcut o staţiune de agrement pentru locuitorii zonei.

muntii-banatului.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ