Daca privesti in sus la cerul intunecat, intr-o noapte senina, cu siguranta vei vedea macar o singura dunga de lumina care traverseaza cerul. Cu toate gunoaiele spatiale pe care omenirea le-a trimis pe orbita Pamantului, acea dunga ar putea fi dezintegrarea unui obiect facut de om care reintra in atmosfera noastra. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, acel obiect care isi face intrarea in atmosfera are o origine mai naturala. Aceste dungi luminoase, pe care majoritatea oamenilor le numesc stele cazatoare, sunt materiale ramase de la crearea sistemului nostru solar. Acestea includ atat ramasitele unor comete si ale cozilor lor de praf, cat si fragmente mici de asteroizi. Pamantul intalneste aceste ramasite si fire de praf pe masura ce se invarte in jurul soarelui. De fapt, in fiecare zi, milioane de tone de material cad pe suprafata Pamantului.
In timp ce unii din meteori sunt doar particule aleatorii care intercepteaza orbita Pamantului, curentii meteorici sunt resturile lasate in urma de comete. Pe masura ce o cometa se apropie de soare, aceasta se incalzeste, iar gheata sublimeaza (se transforma din solid direct in gaz, ocolind faza intermediara de lichid). Acest proces creeaza un nor urias de gaz si praf, numit coama, care inconjoara cometa. In plus, vantul solar incepe sa influenteze suprafata cometei. E ca si cum ar sabla suprafata ei, materialul fiind suflat de pe cometa si formand o coada. Pe masura ce cometa isi continua calatoria in jurul soarelui, particulele din coada sunt depozitate de-a lungul orbitei cometei. Aceste particule compun fluxul de meteoriti. Majoritatea nu sunt mai mari decat un bob de nisip, in timp ce altele pot fi de marimea unei unghii, iar unele pot fi de marimea unui pumn.
Activitatea meteorilor si punctul radiant
Pe masura ce Pamantul orbiteaza in jurul soarelui, acesta intalneste unele dintre aceste ramasite ale cozilor de praf ale cometelor. Meteoritii patrund in atmosfera Pamantului si devin luminosi ca meteori atunci cand se incalzesc datorita frecarii. Acestia pot traversa cerul intr-o clipa sau pot persista timp de cateva secunde inainte de a se dezintegra. Acestia ating varful sau punctul culminant in acelasi moment, in fiecare an, desi numarul de meteori vazuti in timpul unui curent meteoric anume poate varia de la an la an. Aceasta variatie depinde daca Pamantul intalneste portiunea densa a curentului sau marginile exterioare. Prin urmare, ratele medii pe ora sunt intotdeauna acordate. Un observator poate privi cum numarul de meteori atinge varful si apoi scade. Durata cresterii, varfului si declinului depinde de caracteristicile acelui curent meteoric. In anumiti ani, noile cercetari pot indica o activitate sporita. Aceasta previziune vine din studiul atent al curentului meteoric si al performantelor sale anterioare.
Un observator atent va vedea ca meteorii par sa radieze dintr-un punct fix de pe cer. Desi nu toti meteorii pornesc exact din acest punct de referinta, numit radiant, toti membrii unui curent meteoric pot fi urmariti inapoi la punctul radiant. Acest efect este unul de perspectiva, la fel ca sinele de cale ferata care par sa se intalneasca la orizontul unui observator. Meteorii calatoresc de fapt de-a lungul unor cai paralele prin spatiu. Constelatia in care se afla punctul radiant este cea care confera numele curentului meteoric. De exemplu, Lyridele de aprilie radiaza din constelatia Lyra, iar Geminidele radiaza din constelatia Gemini. Cu toate acestea, nici nu vrei sa te uiti direct la punctul radiant. Rareori se intampla ca meteorii sa porneasca din exact acel punct. Un observator trebuie sa scaneze o portiune cat mai mare de cer, schimbandu-si orientarea in mod constant in sus si in jos, in dreapta si-n stanga. In cazul in care multi meteori par sa vina din alta regiune a cerului, atunci schimba-ti orientarea si concentreaza-te pe acea regiune. Totusi, nu strica sa scanezi cerul in mod constant, pe cat de mult posibil.
Daca un curent meteoric atinge varful in momentul in care punctul radiant se afla aproape de orizontul tau, ai putea avea parte de niste meteori cunoscuti sub numele de “Earthgrazers”. Acesti meteori trec razant peste stratul superior al atmosferei noastre, la un unghi foarte superficial, producand astfel urme foarte lungi si trene de praf de la orizont pana la un punct aflat deasupra capului. Acesti meteori ating atmosfera, insa, la fel ca o piatra care sare pe suprafata apei, ei sar inapoi in spatiu pentru o secunda. Gravitatia castiga si trage meteorul inapoi in atmosfera. In functie de o varietate de circumstante, pot fi vazute mai multe asemenea salturi.
Viteza meteorilor
Viteza particulelor care intra in atmosfera noastra depinde de modul in care Pamantul intercepteaza curentul meteoric. Atunci cand Pamantul intercepteaza un flux de meteoriti in opozitie directa, viteza de intrare a unui meteor este viteza meteorului plus viteza orbitala a Pamantului. Daca ajungem din urma un curent meteoric, atunci viteza de intrare a unui meteor este diferenta dintre viteza meteorului si cea a Pamantului. Vitezele cuprinse intre acestea sunt rezultatul diverselor directii posibile ale orbitei unui curent meteoric in raport cu directia orbitala a Pamantului.
Viteza unui meteor are un efect asupra meteorilor in sine. Un meteor din fier-nichel, masiv si lent, are o sansa mai mare sa supravietuiasca plonjarii atmosferice, in timp ce un meteor stancos si rapid n-ar avea nicio sansa. In mod normal, dintr-un meteorit stancos si rapid ar supravietui doar particule de marimea unor fire de praf, cu exceptia cazului in care obiectul era foarte mare la inceput. Acei membrii mai mari ai curentilor meteorici se pot fragmenta in particule mai mici, fiecare producand propria dunga luminoasa si propria trena de praf.
Impacturile cu meteoriti si observarea meteorilor pe cer
Meteorii pot chiar sa explodeze. Daca se aude o explozie, bucati de meteori pot cadea pe pamant ca meteoriti. Acesti meteori foarte luminosi se numesc mingi de foc sau bolizi. De asemenea, ai putea observa chiar si un meteor “stationar”. Daca un meteor arata ca o sursa de lumina pe masura ce patrunde in atmosfera, asta inseamna ca se indreapta spre tine. Prin urmare, fereste-te! Nu-ti face griji ca vei fi lovit de un meteor. Tine minte ca cea mai mare parte din planeta este acoperita cu apa, prin urmare, exista o probabilitate mult mai mare ca meteoritii sa ajunga in acel mediu. Desi rapoartele legate de persoane care au fost lovite de meteoriti sunt greu de verificat, in istoria recenta n-au fost confirmate mai mult de 2-3 lovituri. Sansele sunt astronomice. Pe de alta parte, exista impacturi cu meteoriti care au dus la deteriorarea bunurilor pesonale.
Tine minte ca o Luna stralucitoare poate reduce dramatic numarul de meteori pe care ii poti observa. Daca Luna este prezenta in timpul observarii tale, incearca sa o ascunzi din vedere folosindu-te de copaci sau cladiri, daca este posibil. Cel putin asta previne ca lumina ei sa-ti intre direct in ochi. De asemenea, nu uita ca poluarea luminoasa poate si ea sa limiteze drastic numarul de meteori pe care ii poti vedea. Unii curenti meteorici produc meteori mai luminosi decat altii. Exista mai multe variabile implicate. Acestea fiind spuse, bucura-te de frumusetea cerului!
VIDEO:
