Orga – “regina” instrumentelor muzicale

Orga, numita de compozitorul si scriitorul francez Guillaume de Machaut “regina instrumentelor”, si-a castigat un astfel de loc privilegiat, gratie muzicii “divine”, care si astazi poate fi ascultata, mai ales in catedralele catolice, ca parte a ceremonialului religios, sau in marile sali de concerte. Orga clasica nu este un instrument muzical obisnuit, avand o serie de caracteristici, absolut exceptionale. Poate avea dimensiuni monumentale (cat o casa cu mai multe etaje), fiind alcatuita din mai multe randuri de claviaturi (cea mai mare orga din lume are sapte randuri), dintr-un sistem complicat de tuburi, de dimensiuni diferite, confectionate din metal sau din lemn, care permit interpretarea in mai multe registre (game), cu inaltimi ale sunetelor care variaza intre 33 Hz si 16 000 Hz.

Tuburile sunt alimentate cu aer, prin diverse mecanisme, initial prin burdufuri umplute cu apa, care creau o anumita presiune, prin parghii puse in functiune manual, iar mai nou, electric. La acestea se adauga un pedalier, la care se canta cu picioarele, cu clapele dispuse in paralel, in raport cu cele superioare, sau in evantai, pentru o actionare mai usoara, obtinandu-se, prin combinarea tuturor elementelor, armonii de neuitat. O atentie deosebita s-a acordat, intotdeauna, in construirea orgilor, si suportului din lemn, sculptat de mesteri priceputi, care avea nu numai o functie estetica, dar influenta, in mare masura, calitatea sunetului, ca o veritabila cutie de rezonanta. Fiecare orga monumentala este o opera de arta unica, adaptata spatiului in care a fost amplasata si destinatiei finale – muzica simfonica sau liturgica.

Orga (cuvant provenit din grecescul “organon” si latinescul “organum”, ambele cu sensul de “instrument”/”mecanism”) este unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale. Potrivit legendelor grecesti, stramosul orgii este “aulos”, un instrument de suflat inventat de zeita Athena, pe care il folosea satirul Maryas, in desele competitii muzicale cu Apollo, zeul muzicii si al poeziei, patronul lirei, competitii prezidate de muze. Strict istoric, constructia primului instrument cu clape ii este atribuita inginerului grec Ktesibios, un adevarat geniu al inventicii, din secolul al III-lea i.Hr. In timpul in care se afla in Alexandria, unul dintre cele mai infloritoare orase ale Egiptului antic, fondat de Alexandru cel Mare, Ktesibios devine autorul a mai multe inventii, printre care o clepsidra, un orologiu muzical, un “corn al abundentei” muzical, pentru o statuie a sotiei faraonului Ptolemeu II si un fel de orga, pe care a numit-o “Hydraulis”.

Aceasta era alcatuita din tuburi, care produceau diverse sunete, la apasarea clapelor, iar presiunea aerului era tinuta constanta, prin intermediul unui clopot din bronz, scufundat intr-un recipient cu apa, care genera miscarea unor pistoane, acestea, la randul lor, impingand aerul in tuburile instrumentului. La vremea respectiva, dupa cum se consemneaza in diferite documente, astfel de instrumente se utilizau la ceremoniile curselor de care de razboi. In Imperiul Roman, orga a ajuns datorita imparatului Nero, care a fost impresionat de sunetele acestui instrument si a vrut ca victoria sa, in urma campaniei militare din anul  67, in Galia, sa fie celebrata cu o astfel de muzica. Mai multe fragmente de orga din epoca romana au fost descoperite pe teritoriul de astazi al Elvetiei.

In Bizant, in Evul Mediu, muzica la orga era semnul fastului imperial. Treptat, dupa secolul al X-lea, acest instrument a patruns in biserici, una dintre cele mai somptuoase fiind orga abatiei Winchester (Anglia).

In aceeasi perioada s-au construit si orgi de mai mici dimensiuni, portabile, care se tineau cu mana stanga, sprijinite pe genunchi, iar cu dreapta se canta la clape.

Compozitiile muzicale pentru orga au atins apogeul in perioada baroca – secolele al XIV-lea – al XVIII-lea – si traditia a fost dusa mai departe si in epoca romantica, un virtuoz al acestui instrument fiind celebrul compozitor german Felix Mendelssohn Bartholdy.

In secolul al XX-lea, au aparut orgile electromecanice si electronice, cele mai cunoscute fiind cele concepute de inginerul si inventatorul american Laurens Hammond. In prezent, marca Hammond este proprietatea grupul ui japonez Suzuki, care produce orgi digitale, de mai mici dimensiuni, pentru cei care studiaza acest instrument si vor sa exerseze, pentru cei care canta din pasiune, dar nu au acces la o orga clasica sau pentru artisti profesionisti, in concert.

Orgi celebre

• Cea mai veche orga din lume, inca functionala, se afla in orasul Sitten (Sion), din Elvetia, in Biserica Notre-Dame de Valere, mai toate componentele orgii datand din secolul al XV-lea (1430).

• Cea mai mare orga din lume este amplasata intr-un magazin din Philadelphia (SUA) si a fost construita in 1904. Are sase randuri de clape si 28 482 de tuburi. O orga si mai mare se afla in Atlantic City (SUA), cu sapte randuri de clape si peste 30 000 de tuburi, dar, din pricina degradarii si a incercarilor ratate de a fi reparata, nu mai functioneaza.
• Pana la 1900, locul intai in topul celor mai impresionante orgi, prin dimensiuni, apartinea celei din Catedrala Mitropolitana din Sydney, Australia.
• In Filipine, in satul Las Pinas, inca din anul 1824, a fost instalata o orga facuta in intregime din lemn, inclusiv cele 1000 de tuburi.
• Una dintre cele mai “indraznete” orgi este cea realizata pentru Sala de concerte Walt Disney, din Los Angeles. Ideea proiectului a debutat in 1980, dar lucrarile propriu-zise s-au desfasurat intre 2002-2004. Supranumita “orga viitorului”, datorita structurii avangardiste, orga a fost construita sub supravegherea societatii japoneze Nagata, in colaborare cu nenumarati constructori de instrumente muzicale. Fatada este conceputa ca un fel de foc de artificii, cu tuburile curbate, orientate in diferite directii, abandonandu-se total linia traditionala, cu tuburi verticale. Are 6 134 de tuburi, care au fost construite in Germania si transportate cu vaporul, in sase containere, a cate 40 de tone fiecare. Orga are interfata MIDI (Musical Instrument Digital Interface) si este prima din lume fabricata dupa toate normele antiseismice. Concertul inaugural a avut loc la data de 8 iulie 2004.

Orgi celebre in Romania

In Romania, orgi monumentale se gasesc in Catedrala Evanghelica din Sibiu, in Biserica Neagra, din Brasov, dar si in alte orase ale tarii, precum Bucuresti, Timisoara, Satu Mare, Oradea.

• Potrivit documentelor, prima orga din Biserica Neagra a fost construita in secolul al XV-lea, adica intr-o epoca infloritoare pentru muzica baroca, in Europa, dar actuala orga principala dateaza din prima jumatatea a secolului al XIX-lea, fiind construita intre 1836 – 1839, de catre un vestit mester din Berlin, Carl August Buchholz. Orga mai mica – numita, dupa numele constructorului, “Hesse” – dupa un lung traseu, care a inceput in 1861, cu sasii din localitatea Lechinta, din partea de nord a Ardealui, carora le-a fost daruita de Carl Hesse, constructor de instrumente muzicale din Viena, a fost adusa la Brasov si restaurata abia in 1997.
• In Catedrala Evanghelica din Sibiu, prima orga a fost adusa in 1585, inlocuita, in 1671, cu o alta, realizata in stil baroc, iar din 1914, aici se afla cea mai mare orga din partea de sud-est a Europei.
• In Bucuresti, cele mai frumoase orgi sunt amplasate in Catedrala romano-catolica Sfantul Iosif, la Ateneul Roman, la Sala Radio, precum si la Conservatorul din Bucuresti. Orga de la Sala Radio este cea mai mare din Romania. A fost restaurata in 2010, astfel incat aici se pot sustine concerte, la care sunt invitati instrumentisti celebri. Orga Catedralei Sfantul Iosif, instalata in 1930, in locul celei din 1892, este remarcabila prin calitatea sunetului si se incadreaza perfect in arhitectura gotica a catedralei, edificata dupa planurile unui arhitect din Viena, Friedrich Schmidt.

Chiar daca, in epoca moderna, muzica la orga si-a pierdut din popularitate, in mare parte si pentru ca au disparut marii organisti, aceasta merita sa fie redescoperita, daca nu in concert, macar in linistea tainica a unei biserici.