Originea expresiei „Mărul discordiei” se află în antichitate. Potrivit scrierilor lui Hesiod (scriitor grec, din secolul al VIII-lea i.Hr.), Discordia (pe numele grecesc Eris) era zeița vrajbei, fiica Nopții (Nyx), care, la rândul ei, a născut nenumărați copii: Ponos (Grija), Lethe (Uitarea), Limos (Foamea), Dysnomie și Ate (Anarhia și Dezastrul), Algea (Durerea), Neikea (Cearta), Pseudologoi (Minciuna) etc. În epopeea „Iliada”, de Homer, este prezentată ca sora lui Ares, zeul războiului.

De-a lungul istoriei, mărul discordiei a fost folosit pentru a ilustra conflictul și neînțelegerile dintre persoane sau grupuri. Această expresie are rădăcini adânci în mitologia greacă, dar aplicabilitatea ei se extinde până în zilele noastre, arătând cum anumite obiecte sau idei pot deveni punctul central al disputelor. Înțelegerea acestui context istoric ne ajută să apreciem mai bine utilizarea și rezonanța culturală a expresiei în limbajul contemporan.

Deoarece Discordia provocase conflicte și între zeii din Olimp, Jupiter a alungat-o, nemaifiind primită nici la nunta nimfei Thetis cu regele Peleu. Din această cauză, furioasă și dornică de răzbunare, Discordia a aruncat pe masa de nuntă un măr, pe care scria „Celei mai frumoase”, iscându-se gâlceavă între zeițele prezente la festin: Afrodita (zeița frumuseții), Hera (soția lui Zeus) și Pallas Athena (zeița înțelepciunii). Pentru aplanarea conflictelor, Paris (fiul lui Priam, regele cetății Troia) a fost ales ca arbitru, acesta oferind mărul Afroditei, stârnind, astfel, invidia celorlalte două zeițe, acest gest generând vestitul Război al Troiei.

Citește și:  Cine sărbătoreşte ziua onomastică de Sfânta Maria Mică – Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului

În timp, expresia „Mărul discordiei” s-a aplicat oricărui obiect, cauze sau persoane care, într-un context oarecare, provoacă ceartă, conflicte, vrajbă, război, dispute.

De la numele grecesc al discordiei – Eris – în limbajul modern, a derivat și termenul „eristica”, însemnând: artă a disputei, a controversei, care folosește argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate (DEX).

Expresia mărul discordiei servește drept un exemplu puternic al modului în care limbajul și istoria se împletesc pentru a da naștere unor expresii care transcende timpul și cultura. Prin analiza sa, putem obține nu doar o lecție de lingvistică, ci și una de istorie, amintindu-ne că cuvintele pe care le folosim zi de zi poartă în ele poveștile și conflictele umanității. Acesta este un testament al puterii și influenței limbajului în culturile umane.

Pentru a adăuga mai multă valoare și relevanță articolului, poți face referire la un alt subiect gramatical comun: Pentru mai multe informații despre cum să navighezi între expresii și termeni confuzi în limba română, te invităm să consulți articolul nostru despre cum este corect: niciun sau nici un?. Acest ghid te va ajuta să îți clarifici îndoielile și să folosești corect limbajul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.