Care sunt cele mai cunoscute specii de amfibieni

Amfibienii cuprind trei grupe principale: broaste si broaste raioase, tritoni si salamandre, apode (care se aseamana cu viermii). Din aceste trei mari grupe, broastele si broastele raioase sunt cele mai cunoscute. Din cadrul broastelor (indiferent daca sunt sau nu raioase) vom exemplifica cateva specii care sunt cele mai cunoscute si comune in arealul in care traiesc.

Cele mai cunoscute specii de amfibieni:

Broasca zburatoare (Rhacophorus nigropalmatus) traieste in sud-estul Africii si are corpul lung de 7-10 cm. Traieste in arboretul de padure si este activa noaptea.

Broasca de cauciuc vargata (Phrynomantis bifasciatus) traieste in sud-estul Africii si se remarca prin faptul ca secreta prin piele o substanta foarte toxica care poate otravi si omora un om daca patrunde in corpul acestuia.

Broasca raioasa cu gheare (Xenopus laevis) are lungimea corpului de 6-13 cm si apare in sudul Africii. Are cate trei degete la fiecare membru anterior, gheare la degetele de la membrele posterioare, iar pe partile laterale ale corpului are cate o linie cu puncte proeminente.

Broasca-mamos (Alytes obstetricans) are corpul mic, lung de 3-5 cm si traieste in Europa Centrala si de Vest. In perioada de reproducere ouale sunt produse de femela si purtate de mascul pe spate, in partea posterioara.

Broasca Afrixalus fornasinii este raspandita in sud-estul Africii si are corpul mic, cu lungimea de 3-4 cm. Femela depune ouale pe frunzele de deasupra apei, apoi le pliaza si le lipeste cu un clei special eliminat de ea prin piele.

Broasca cu coada (Ascapus truei) este o specie mica din sud-vestul Canadei si nord-vestul SUA. Masculul are o ,,coada” la spate care il diferentiaza de alte specii de broaste care traiesc in acelasi areal.

Broasca raioasa orientala cu burta de foc (Bombina orientalis) are spatele in nuante inchise de verde si negru, iar burta cu pete rosii.

Broasca fara limba (Pipa pipa) are lungimea corpului de 5-20 cm si traieste in nordul Americii de Sud in mediul acvatic.

Broasca sapatoare mexicana (Rhinophrynus dorsalis) este o specie care apare din sudul SUA pana in America Centrala, si are corpul negru cu pete rosii, iar pe spate o dunga lunga si rosiatica.

Broasca sapatoare (Scaphiopus couchii) traieste in Mexic si sudul SUA si are lungimea corpului de 5,5-9 cm. Are ochii bulbucati si pupila verticala.

Broasca-patrunjel (Pelodytes punctutus) are lungimea corpului de 3-5 cm si traieste in vestul si sud-vestul Europei. Are abdomenul ca o ventuza, se catara cu usurinta pe suprafetele oblice sau verticale. Numele de broasca-patrunjel se refera la petele verzi de pe partea dorsala a corpului care apar in contrast cu nuanta de fond mai deschisa la culoare.

Broasca cu dungi maro (Lymnodynastes peronii) are lungimea corpului de 3-6,5 cm si este o specie predominant terestra din estul Asutraliei.

Broasca-fantoma (Heleophryne purcelli) traieste in sudul Africii si are lungimea corpului de 3-6 cm. Este o specie predominant acvatica cu pielea neteda si corpul turtit.

Broasca de Surinam cu coarne (Ceratophrys cornuta) este o specie foarte mare din nord-vestul Americii de Sud care are lungimea corpului de 10-20 cm. Se remarca prin corpul robust si coarnele ascutite de deasupra ochilor.

Broasca Tungara (Physalaemus pustulosus) are corpul micut de 3-4 cm si traieste in America Centrala. Masculul scoate sunete stridente care se aseamana cu un scheunat.

Broasca-suieratoare cu cinci degete (Leptodactylus pentadactylus) are lungimea corpului de 8-22 cm si este raspandita in America Centrala si nordul Americii de Sud. Masculul are un tep lung si ascutit pe degetul mare de la membrele din spate care ii serveste ca arma de atac impotriva rivalilor sau pradatorilor.

Broasca cu corn asiatica (Megophrys montana) apare in sud-estul Asiei si are lungimea corpului de 7-14 cm. Are coloritul asemanator cu al frunzelor de pe solul din paduri si deci este camuflata destul de bine de pradatori.

Broasca sfintei cruci (Notaden bennetti) isi are numele de la desenul in forma de cruce alcatuit de pustulele intunecate de pe spate. Traieste in estul Australiei si are lungimea corpului de 4-7 cm.

Broasca de sera (Eleutherodactylus planirostris) este o specie mica, are lungimea corpului de 2,5-4 cm si traieste in sud-estul SUA si Caraibe.

Broasca din Lacul Titicaca (Telmatobius culeus) apare in America de Sud si are lungimea corpului de 8-12 cm.

Broasca raioasa bruna (Bufo bufo) are pielea cu pustule si tepi si lungimea corpului de 8-20 cm. Traieste in nord-vestul Africii, Asia Centrala si Europa. In perioada de reproducere, primavara, masculul are pe pielea picioarelor niste pustule cu ajutorul carora fixeaza femela.

Brotacelul urias (Litoria infrafrenata) are lungimea corpului de 10-14 cm si apare in Noua Guinee si Australia de Nord-Est. Se remarca prin degetele de la membrele anterioare si posterioare prevazute cu discuri adezive mari si dunga alba si subtire de la gura.

Brotacelul verde (Hyla cinerea) are ochii aurii, lungimea corpului de 3-6 cm si traieste in sud-estul SUA. Se hraneste cu insecte, este cunoscut si cu numele de ,,broasca de ploaie”.

Broasca raioasa americana (Bufo americanus) are lungimea corpului de 5-9 cm si traieste intr-un habitat predominant terestru in estul Canadei si estul SUA.

Broasca raioasa ragusita (Bufo gutturalis) are lungimea corpului de 5-10 cm iar arealul ei este format din sudul Africii. Masculul scoate sunete groase, care se aseamana cu un sforait, acesta fiind pe placul femelei in perioada de imperechere.

Broasca raioasa Raucous (Bufo rangeri) traieste in sudul Africii si are lungimea corpului de 5-11 cm. In sezonul rece sta ascunsa pe sub pietre, busteni si vegetatia de pe sol aflata in stare de putrefactie.

Broasca raioasa verde (Bufo viridis) este o specie comuna in Asia si estul Europei. Are lungimea corpului de 6-9 cm. Pe piele are numeroase pustule si pete de culoare verde.

Broasca raioasa arboricola a lui Boulenger (Pedostibes hosii) este o specie din sud-estul Asiei care are corpul destul de mare de 5-10 cm. Are ochii proeminenti, pielea cu pustule si discuri adezive la degetele de la membrele anterioare si posterioare.

Broasca Crinia insignifera este o specie mica, are lungimea corpului de 1,5-3 cm si apare in regiunile din sud-vestul Australiei. Ii place sa stea in mlastinile temporare care s-au format dupa ploaie.

Broasca raioasa zidar (Uperoleia lithomoda) are lungimea corpului foarte mica, de 1,5-3 cm si traieste in nordul Australiei.

Broasca de aur (Brachycephalus ephippium) este cunoscuta si cu numele de broasca raioasa cu sa. Traieste doar pe sol si are corpul foarte mic de 1-2 cm.

Broasca chiliana cu cioc (Rhinoderma darwinii) apare in sudul Americii de Sud si are corpul foarte mic, lungimea sa fiind de numai 2,5-3 cm.

Broasca pestrita (Hemisus marmoratus) face parte din categoria speciilor sapatoare si are corpul lung de 3-4 cm. Traieste in centrul, vestul si sud-estul Africii. Sapa gropi cu capul tare si ascutit inainte, acesta ii serveste ca o lopata.

Broasca de papuris pictata (Hyperolius marmoratus) traieste in estul si sud-estul Africii si are lungimea corpului de 2,5-3,5 cm. Are membrele subtiri, cu degetele prevazute cu discuri adezive si membrane interdigitale, care o ajuta sa se catere in copaci.

Broasca-paradox (Pseudis paradoxa) are lungimea corpului de 5-7 cm si apare in estul Americii de Sud si Insula Trinidad. Pielea sa este cu mucus, iar la membrele anterioare degetele sunt foarte lungi.

Broasca raioasa de mare (Bufo marinus) este cea mai mare broasca raioasa din lume, are lungimea corpului de 5-23 cm. Traieste in America Centrala, America de Sud si Australia.

Broasca-greiere (Acris crepitans) are corpul mic, lung de 1-4 cm si apare in regiunile estice si sudice ale SUA. Este o specie predominant terestra.

Brotacelul cu ochi rosii (Agalychnis callidryas) are coloritul verde strident si ochii bulbucati rosii. Traieste in America Centrala si are lungimea corpului de 4-7 cm.

Broasca de copac cu laturi portocalii (Phyllomedusa hypochondrialis) este distribuita in regiunile nordice si centrale ale Americii de Sud si are corpul mic de 2,5-4,5 cm.

Broasca marsupiala de munte (Gastrotheca monticola) are lungimea corpului de 4-6 cm si traieste in nord-vestul Americii de Sud. Este o specie nocturna care poate fi gasita ascunsa pe sub bustenii culcati la pamant in paduri.

Broasca uriasa (Cyclorana australis) este o specie comuna in nordul Australiei si are lungimea corpului de 7-10,5 cm. Femela depune pana la 7000 de oua intr-un an, in sezonul ploilor.

Brotacelul cu botul rosu (Scinax ruber) este o specie comuna in sudul Americii Centrale, Caraibe si nordul Americii de Sud. Femala are obiceiul sa imprastie ouale depuse de ea in jurul apei, pentru a le salva de pradatori.

Broasca de sticla cu pete albe (Hyalinobatrachium valerioi) traieste in sudul Americii Centrale si are corpul mic de 2-3,5 cm. Are pielea translucida cu un aspect sticlos.

Broasca sageata-veninoasa roz (Dendrobates pumilio) este o specie comuna in sudul Americii Centrale si are corpul lung de 2-2,5 cm. Femela depune doar 4-6 oua in scorburile ce sunt umplute cu apa, in sezonul ploios.

Broasca sageata-veninoasa verde (Dendrobates auratus) este mica de 2,5-6 cm si are un colorit verde cu pete negre. Traieste in regiunile din sudul Americii Centrale si nord-vestul Americii de Sud si este veninoasa, secreta prin piele o substanta toxica prin care se apara de pradatori.

Broasca-racheta (Colostethus inguinalis) este o specie foarte mica, are corpul lung de numai 2-3 cm. Desi seamana cu broasca-sageata veninoasa nu este toxica ca aceasta. Apare in regiunile din sudul Americii Centrale si nord-vestul Americii de Sud.

Broasca rosie de munte (Rana temporaria) prezinta pe corp numeroase pete negre de marimi diferite si are lungimea corpului de 5-10 cm. Este distribuita in Europa si nord-vestul Asiei.

Broasca-leopard (Rana pipiens) are membrele posterioare lungi si robuste, cu ajutorul lor poate face salturi mari si ample. Traieste in regiunile nordice din SUA si sudice din Canada. Are lungimea corpului de 5-9 cm.

Broasca de rau cu pete albe (Rana albolabris) are lungimea corpului de 6-10 cm si este considerata o specie comuna in Africa Centrala si de Vest.

Brotacelul lui White (Litoria caerulea) are lungimea corpului de 5-10 cm si traieste in sudul Noii Guinee si Australia de Nord si Est. Are corpul robust si membrele groase, degetele prevazute cu discuri adezive mari.

Pseudacris crucifer (Pseudacris crucifer) este o specie de broasca din sud-estul Canadei si estul SUA. Are lungimea corpului de 2-3,5 cm si se remarca prin faptul ca este o buna cataratoare, cantatoare si are degetele membrelor posterioare bine adaptate la mediul in care traieste, sunt prevazute cu membrane interdigitale si discuri adezive.

Broasca-bou (Rana catesbeiana) este cea mai mare specie de acest fel din America de Nord. Este intalnita mai ales in sud-estul Canadei si SUA. Are lungimea corpului de 9-20 cm.

Broasca de padure (Rana sylvatica) apare in Canada si estul SUA si are lungimea corpului de 3,5-8 cm. Sangele ei are niste compusi care ii permit sa supravietuiasca in iazurile partial inghetate, fara sa moara.

Broasca mare de lac (Rana ridibunda) traieste in Europa si Asia de Vest si Sud-Vest. Are lungimea corpului de 9-15 cm, deci este destul de mare. Femela este foarte prolifica, depune in fiecare primavara mai mult de 10 000 de oua in apa.

Broasca rosie de padure (Rana dalmatina) traieste in regiunile din centrul, sudul si nordul Europei si are lungimea corpului de 5-9 cm. Masculul are membrele posterioare mai groase decat la femela, astfel poate fi diferentiat de aceasta.

Broasca cu corn din Insulele Solomon (Ceratobatrachus guentheri) are lungimea corpului de 5-8 cm si se remarca prin proeminentele de pe cap de la care ii vine si numele. Masculul are pe maxilarul de jos niste proeminente ca niste dinti, ce sunt mai mari comparativ cu cele de la femela.

Broasca-bou africana (Pyxicephalus adspersus) este o specie mare, are lungimea corpului de 8-23 cm. Traieste in regiunile de savana din centrul si sudul Africii, poate sta ascunsa in pamant si cativa ani daca conditiile meteorologice sunt nefavorabile. Are tuberculi pe membrele posterioare si gura foarte larga.

Broasca de iarba cu nas ascutit (Ptychadena oxyrhynchus) are membrele posterioare foarte puternice si corpul mic de 4-7 cm lungime, poate sa faca salturi ample si sa se deplaseze repede pe sol. Traieste in vestul, centrul si sud-estul Africii.

Mantella verde (Mantella viridis) este o specie foarte mica, are lungimea corpului de 2-3 cm si traieste in nordul si estul Madagascarului.

Broasca de copac africana (Leptopelis modestus) este o specie foare mica, are lungimea corpului cuprinsa intre 2,5-4,5 cm si traieste in vestul si centrul Africii. Masculul scoate sunete ce se aseamana cu un plescait si se catara frecvent in copaci.

Broasca Kassina senegaleza (Kassina senegalensis) are corpul mic, cu lungimea de 3-5 cm si traieste in Africa. Este o specie predominant terestra, doar in perioada de reproducere se imperecheaza in apa. Are membrele posterioare destul de subtiri, cu degete prevazute cu membrane interdigitale.

Broasca de copac gri (Chiromantis xerampelina) este o specie predominant arboricola care are corpul lung de 5-9 cm. Arealul ei este alcatuit din regiunile din sudul Africii.

Broasca raioasa ornata cu gura ingusta (Microhyla ornata) este o specie frecvent intalnita in regiunile din sudul si sud-estul Asiei, dar si in Japonia. Traieste in orezarii si are lungimea corpului de 2-3 cm.

Broasca raioasa din Marea Prerie (Gastrophryne olivacea) este o specie comuna in nordul Mexicului, in sudul si centrul SUA. Masculii scot sunete ca un bazait prelungit. Broasca raioasa din Marea Prerie are lungimea corpului de 2-4 cm.

Broscuta cu cap scurt (Breviceps adspersus) este o specie din Africa de Sud-Est care are corpul masiv cu lungimea de 3-6 cm. Masculul secreta o substanta albicioasa prin pielea spatelui prin care se lipeste de femela in timpul imperecherii.

Broasca cu cioc de rata (Triprion petasatus) apare in Mexic si nordul Americii Centrale. Are lungimea corpului de 5,5-7,5 cm si botul asemanator cu un cioc de rata. Este o specie nocturna, ziua sta ascunsa in scorburi de copaci.